Sfântul Josemaría Escrivá. Fondatorul Opus Dei - Un gând pentru fiecare zi Un gând al Sf. Josemaría Escrivá pentru fiecare zi. http://www.ro.josemariaescriva.info/ <![CDATA[Milostivirea Domnului]]> Isus completează şi recapitulează întreaga istorie a milostivirii divine: Fericiţi cei milostivi, pentru că milă vor afla; şi încă: Fiţi milostivi, cum este milostiv Tatăl vostru Ceresc. De altfel, au rămas bine imprimate în mintea noastră, între alte multe scene din Evanghelie, clemenţa faţă de femeia adulteră, parabola fiului risipitor, aceea a oiţei pierdute, acela a datornicului iertat, şi învierea fiului văduvei din Nain (...). Câtă siguranţă trebuie să ne inspire milostivirea Domnului! (Sf. Josemaría în cartea Este Isus care trece, nr. 7).]]> <![CDATA[Un Tată care ne iubeşte până la nebunie]]> Să ne întipărim bine în sufletul nostru pentru ca să-l notăm în comportamentul nostru: în primul loc, dreptatea faţă de Dumnezeu. Aceasta este piatra de încercare a adevăratei foame şi sete de dreptate, care se distinge de vociferările invidioşilor ale nemulţumiţilor, ale egoiştilor şi ale avarilor... A refuza Creatorului şi Mântuitorului nostru recunoaşterea bunurilor nenumărate şi inefabile pe care ni le oferă, este într-adevăr nedreptatea cea mai ingrată şi cutremurătoare. Voi, dacă într-adevăr vă sforţaţi să fiţi drepţi, consideraţi adesea dependenţa voastră de Dumnezeu – Ce ai ceea ce tu nu ai primit? –, pentru a vă umple de gratitudine şi de dorinţe corespunzătoare faţă de un Tată care ne iubeşte până la nebunie (Sf. Josemaría în cartea Prietenii lui Dumnezeu, nr. 167).]]> <![CDATA[Nu suntem decât nimic]]> Acest cuvânt aspru, dar adevărat, mi-a dat de gândit, în ce-l priveşte pe acest om al lui Dumnezeu care uitându-se la atitudinea mândră a unei creaturi oarecare spunea: Se îmbracă cu aceeaşi piele ca a diavolui: orgoliu. Şi, prin contrast, o dorinţă sinceră s-a născut în inima mea, aceea de a mă îmbrăca în virtutea pe care a predicat-o Isus, quia mitis sum et humilis corde – sunt blând şi umil cu inima –; aceea care a atras privirea Sfintei Treimi asupra Mamei lui Isus şi Maicii noastră: umilinţa, a şti, a fi convinşi că nu suntem decât nimic”. (Sf. Josemaría în cartea Brazdă, nr. 726).]]> <![CDATA[O bucurie interioară]]> Te simţi copleşit de o bucurie interioară şi de o pace pe care n-ai da-o pentru nimic în lume. Da, Dumnezeu este în aceasta: nimic nu este mai bine decât să-I spui necazurile tale, pentru ca ele să nu mai fie necazuri. (Sf. Josemaría în cartea Forja, nr. 54).]]> <![CDATA[O iubire de înţelegere]]> Pentru a ajuta cu adevărat pe alţii, trebuie să-i iubim cu o iubire de înţelegere şi de dăruire, plină de afecţiune şi de umilinţă conştientă. Domnul, într-adevăr, vrea să rezume întreaga Lege în acea poruncă dublă care în realitate este unică: a iubi pe Dumnezeu şi a iubi pe aproapele, din toată inima noastră”. (Sf. Josemaría în cartea Este Isus care trece, 167).]]> <![CDATA[Căderile nu trebuie să ne înjosească]]> În această „luptă” de iubire, căderile nu trebuie să ne înjosească, chiar dacă ar fi fost grave, numai să ne întoarcem la Dumnezeu în sacramentul Penitenţei cu durere sinceră şi cu propunere dreaptă. Creştinul nu este un colecţionar fanatic de certificate de slujire fără pată. Isus Mântuitorul nostru, care este mişcat atât de mult în faţa nevinovăţiei şi a fidelităţii lui Ioan, se înduioşează la fel, după căderea lui Petru, pentru căinţa sa. Isus, care înţelege fragilitatea noastră, ne atrage la sine călăuzindu-ne ca pe un plan înclinat unde se urcă puţin câte puţin, zi după zi, pentru că doreşte ca efortul nostru să fie perseverent. Ne caută cum i-a căutat pe discipolii de la Emaus, venindu-le în întâmpinare; cum l-a căutat pe Toma pentru a-i arăta şi să-l facă să atingă cu propriile mâini rănile deschise de pe trupul său. Tocmai pentru că cunoaşte fragilitatea noastră Isus aşteaptă mereu să ne întoarcem la El. (Sf. Josemaría în cartea Este Isus care trece, 75).]]> <![CDATA[Spune un „miserere“ şi sus inima!]]> Altă cădere... şi ce cădere!... Să disperi? Nu: să te smereşti şi să alergi, cu ajutorul Mariei, Maica ta, la Dragostea Milostivă a lui Isus. – Spune un „miserere“ şi sus inima! – Apoi reîncepe. (Sf. Josemaría în cartea Drum, 711).]]> <![CDATA[Binecuvântat să fie sfântul sacrament al Penitenţei!]]> Vezi ce profunzimi de milostivire are dreptatea lui Dumnezeu! – Căci în judecăţile umane, cel ce-şi mărturiseşte vina este pedepsit: şi în cea divină este iertat. Binecuvântat să fie sfântul sacrament al Penitenţei! (Sf. Josemaría în cartea Drum, 309).]]> <![CDATA[Sprijină-te pe filiaţia divină]]> Sprijină-te pe filiaţia divină. Dumnezeu este un Tată, – Tatăl tău! – plin de afecţiune, de o infinită iubire. —Cheamă-L adesea cu numele de Tată şi spune-i, numai Lui, că Îl iubeşti foarte mult! Că te simţi mândru şi puternic de a fi fiul său (Sf. Josemaría în cartea Forja, 331).]]> <![CDATA[Nu trebuie să fie anti]]> Viaţa, munca ta nu trebuie să se reducă la un efort negativ: nu trebuie să fie anti-... Dimpotrivă să se distingă prin afirmare, optimism, tinereţe şi pace. (Sf. Josemaría în cartea Forja, 103).]]>