Chiar din primul moment unicul obiectiv al lui Opus Dei a fost: de a contribui să facă aşa ca să fie în lume bărbaţi şi femei de orice rasă şi condiţie socială, care să caute să iubească şi să-l slujească pe Dumnezeu şi pe oameni în munca lor obişnuită şi prin ea. De la începutul Operei, în 1928, predica mea a fost aceasta: sfinţenia nu este un privilegiu al câtorva, pentru că pot să fie divine toate drumurile pământului, toate condiţiile vieţii, toate profesiile, toate ocupaţiile oneste.

Implicaţiile acestui mesaj sunt multe şi experienţa vieţii Operei m-a ajutat să le cunosc cu tot mai multă profunzime şi bogăţie de nuanţă. Opera s-a născut mică şi a crescut normal, în mod treptat şi progresiv, cum creşte un organism viu, ca tot ceea ce se dezvoltă în istorie.

Dar obiectivul şi raţiunea de a fi nu s-au schimbat şi nu se vor schimba atât cât poate să se schimbe societatea, pentru că mesajul lui Opus Dei este că se poate sfinţi orice muncă onestă, oricare ar fi circumstanţele în care se dezvoltă.

Astăzi fac parte din Opus Dei persoane din toate profesiile: nu numai medici, avocaţi, ingineri şi artişti, dar şi zidari, mineri, ţărani. Toate profesiile, deci: de la regizori de cinema şi de la piloţii de reactoare la coafeze de modă. Pentru membri lui Opus Dei a fi aduşi la zi, a înţelege lumea modernă este ceva natural şi instinctiv, pentru că sunt ei – cu alţi cetăţeni egali cu ei – care fac să se nască această lume şi-i dau modernitatea.

Pentru a aprofunda: Conversații cu mons. Escrivá de Balaguer, 26.