Prima paginăDocumentațieFișe istoriceDin ce motive a trebuit să se ascundă în timpul războiului? Cine l-a găzduit?
Documentație
Fișe istorice despre Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer

Din ce motive a trebuit să se ascundă în timpul războiului? Cine l-a găzduit?

Etichete: Opus Dei, Libertate, Madrid, Războiul civil, Istorie
Lovitura de stat dintr-un sector al ofițerilor împotrivă Republicii a declanșat o revoluție în zonele aflate sub controlul guvernului Frontului Popular.

Într-o clădire de pe str. Sagasta, a fost ascuns de pe 9 până pe 30 de augst 1936<br>(Starea actuală)
Într-o clădire de pe str. Sagasta, a fost ascuns de pe 9 până pe 30 de augst 1936
(Starea actuală)
Anticlericalismul, una din trăsăturile caracteristice aceste revoluții, s-a înverșunat să distrugă edificiile și obiectele legate de catolicism și s-a îndreptat împotriva catolicilor și a membrilor clerului catolic.

Andreu Nin, liderul unui partid troțkist, a declarat în „La Vanguardia” din 2 august 1936 că «clasa muncitoare a rezolvat problema Bisericii distrugând absolut toate bisericile».

Numeroși catolici au fost asasinați din simplul motiv că erau catolici. Mii de preoți au fost executați din simplul motiv că erau preoți. Se estimează că la Madrid au fost asasinați 35% dintre clericii catolici.

Andreu Nin
Andreu Nin
A fost declanșată „vânătoarea de preoți și numeroși clerici au fost obligați să-și ascundă condiția sub false identități. Cei care nu au fost întemnițați sau executați au făcut totul ca să supraviețuiască ascunzându-se în diferite refugii. Pe 8 august 1936, Josemaría Escrivá a trebuit să-și părăsească domiciliul familial unde nu mai era siguranță și a început un lung drum prin Madrid dintr-o ascunzătoare în alta: și-a petrecut noaptea de 8 august într-o pensiune din str. Menéndez Pelayo nr. 13; a doua zi a mers la Sáinz de los Terreros, str. Sagasta, unde a rămas până pe 30 august.

Pe 1 septembrie s-a dus la familia Herrero Fontana și pe 4 la Alvaro González, pe str. Caracas nr. 15 pentru a petrece acolo noaptea de 4 spre 5 septembrie. Apoi s-a dus pe str. Serrano nr. 39, unde l-a regăsit pe Alvaro del Portillo, ascuns și el. Pe 2 octombrie, de teama unor noi percheziții a părăsit ascunzătoare din str. Serrano pentru a se întoarce la familia Herrero Fontana. Cum acest loc nu mai prezenta siguranță a rămas la Eugenio Sellès de pe 3 până pe 6 octombrie în str. Maestro Chepi. S-a întors la Herrero Fontana și, în final, pe 7 octombrie a reușit să-și găsească o ascunzătoare în clinica doctorului Suils pe str. Arturo Soria.

În clinica doctorului Suils a locuit aproape cinci luni și jumătate, din 7 octombrie 1936 până la 14 martie 1937, dată la care a putut ajunge într-o nouă ascunzătoare: consulatul sau legație Republicii Honduras, din str. Paseo de la Castellana nr. 53, aproape de Plaza de Castelar. A rămas acolo mai bine de cinci luni, din 14 martie 1937 până la sfârșitul lui august 1937, dată la care și-a procurat acte de identitate ce i-au permis să-se miște cu o anumită libertate.

La 7 octombrie, după ce a trăit o vreme într-o pensiune pe str. Ayala împreună cu Juan Jiménez Vargas, membru al Opus Dei, a plecat din Madrid pentru a se duce la Barcelona, trecând prin Valencia.

Bibliografie:
—MONTERO, A., Historia de la persecución religiosa en España. 1936-1939, B.A.C., Madrid 1961.
—CÁRCEL ORTÍ, A., La persecución religiosa en España durante la Segunda República (1931-1939), Rialp, Madrid 1990.
Mártires Españoles del Siglo XX, B.A.C., Madrid 1995.
—REDONDO, G., Historia de la Iglesia en España (1931-1939), Rialp, Madrid 1993.
—AA. VV., Diccionario de Historia Eclesiástica de España, vol. I. CSIC, Madrid 1972.
—ALFAYA, J. L., Como un río de fuego. Prefață a Card. A. M. ROUCO, Ediciones Internacionales Universitarias, Madrid 1998.