Prima paginăDocumentațieFișe istoriceCe gândea Escrivá despre Hitler și nazism?
Documentație
Fișe istorice despre Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer

Ce gândea Escrivá despre Hitler și nazism?

Etichete: Opus Dei, Politică
José Orlandis ne relatează că în septembrie 1939, Sf. Josemaría i-a spus că a ținut o liturghie pentru Polonia care se prăbușea sub loviturile Germaniei hitleriste: „Această țară catolică este pe cale să sufere o încercare cumplită prin invazia nazistă”.

Domingo Díaz-Ambrona a stat în Germania în 1941. A observat la fața locului natura anticreștină a regimului nazist. La întoarcerea sa în Spania a realizat că nazismul era perceput cu totul altfel în țara lui, ca un dușman mai mult al comunismului. Iată motivul pentru care atunci când l-a întâlnit din întâmplare pe Josemaría în tren, de la Madrid la Avila, în august 1941 (atunci când deja se dezlănțuise invazia germană în Rusia) a schimbat cu el câteva idei pe această temă. A fost foarte surprins să vadă că acest preot l-a pus categoric în gardă contra nazismului. L-a asigurat că era vorba despre o ideologie păgână care persecuta Biserica și pe credincioșii catolici.

Sf. Josemaría s-a opus tuturor totalitarismelor și în mod cu totul special nazismului: „În mod logic, ne spune Pr. Alvaro del Portillo, Părintele făcea o distincție clară între nazism și poporul german. Categoric dragostea sa pentru acea țară, sentimentele moștenite de la tatăl său îl făceau să sufere când vedea supusă acelei dictaturi aberante. Suferința sa n-a făcut decât să se accentueze când a izbucnit cel del-al Doilea Război Mondial.

La sfârșitul anilor '30, după trista experiență a războiului civil, marea majoritate a spaniolilor aveau o aprehensiune bine întemeiată împotriva comunismului. În ceea ce privește nazismul nu era cazul. Mai mult, dintr-un motiv sau altul propaganda oficială nu numai că trecea sub tăcere crimele național-socialismului, dar a interzis în Spania publicarea documentului pontifical care îl condamna.

Din acest motiv fondatorul nostru a trebuit să se pronunțe în misiunea sa sacerdotală de mai multe ori contra nazismului. Mai precis pentru că anumite medii oficiale spaniole priveau cu ochi buni regimul din Germania și se simțea obligat să-i pună în gardă pe cei care uitau aberațiile acestei ideologii: critica nu numai caracterul totalitar al regimului, dar și persecuțiile și discriminarea catolicilor și evreilor etc., tonalitatea păgână ce caracteriza regimul nazist. S-a străduit să aducă la cunoștința tuturor conținutul documentului pontifical care condamna nazismul și l-a difuzat cu mijloace proprii”.

—PORTILLO, Á. del, Entrevista sobre el Fundador del Opus Dei, Rialp, Madrid 1993, p. 33-34.

Amadeo de Fuenmayor, profesor titular de drept civil și de drept canonic, ne asigură că atitudinea lui Escrivá care „condamna nazismul a fost determinantă” și citează nenumărate „afirmații care îl vizau pe Hitler și sistemul său rasist, afirmații pe care le-am auzit pronunțându-le în multiple ocazii”. Iată câteva dintre ele:

- „Detest toate totalitarismele”.

- „Nazismul este o erezie mai mult decât o aberație politică”.

- „M-am bucurat foarte mult când Biserica l-a condamnat: toți catolicii trebuie să știe acest lucru”.

- „Orice rasism se opune legii lui Dumnezeu și dreptului natural”.

- „Știu că victimele nazismului au fost foarte multe și le deplâng. Mi-ar fi fost de ajuns una singură ca să condamn acest sistem, din motive de credință și din iubire pentru poporul german”.

- „Hitler mi s-a părut dintotdeauna un obsedat, un tip jalnic, un tiran”.

—URBANO, P., El hombre de Villa Tevere, Plaza & Janés, Barcelona 1995, p. 119-120.

Iată mărturia lui Pedro Casciaro: „În ceea ce privește fascismul și nazismul nu am putut să ne confruntăm nici cu unul nici cu altul pentru că atunci când Opus Dei și-a început activitatea sistematică în Italia și Germania aceste regimuri nu mai erau la putere. La un moment dat l-am auzit [pe Josemaría Escrivá] vorbind cu admirația despre cardinalul Faulhaber care a avut curajul să-și publice conferințele (predicile) din Postul Crăciunului, la Catedrala din München, în vremea regimului nazist”.

—Mărturie citată în URBANO, P., El hombre de Villa Tevere, Plaza & Janés, Barcelona